Vrem CIP-uri în cărțile de identitate?

Chestiunea viitoarelor cărți de identitate cu cip a agitat mințile multor zeloți întru apărarea Ortodoxiei, care au ajuns chiar să-l critice pe purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române care a declarat recent, referitor la aceasta, că nu constituie o problemă religioasă, de aceea nu are ce comenta pe subiect. Răspunsul este foarte adecvat. Biserica nu trebuie să se pronunțe cu privire la orice chestiune! Ar fi complet absurd! De fapt, Biserica s-a pronunțat, în special, pe chestiuni de credință și de morală stringente, ori generatoare de tensiuni sau confuzii în comunitate. Era și firesc să se întâmple așa. Ea este mărturisitoare a adevărului și se pronunță numai atunci când integritatea adevărului este pusă în pericol, așa cum a făcut-o, mai cu seamă în primul mileniu creștin, prin intermediul Sinoadelor Ecumenice. Chestiunea actelor de identitate cu cip nu este deloc religioasă și nici nu are de ce, este pur și simplu o problemă de, cel mult, opinii civice, ce aparține dialogului dintre limitele libertății umane și cele ale tendinței de control excesiv a statului, dar dialogul trebuie purtat în afara ambientului religios, căci nu are de-a face cu el.
Este adevărat, adesea se implică, dintr-o crasă ignoranță și inabilitate pastoral-duhovnicească și unul sau altul dintre monahi sau clerici, semănând neîncredere și dând apă la moară adepților teoriilor conspiraționiste, ori folclorului apocaliptic religios de nuanță slavă sau greacă.
Știu, mulți se cred urmași ai Sfântului  Maxim Mărturisitorul sau ai Sfântului Nicolae și cred că prin astfel de atitudini pălmuiesc măcar simbolic pe adversarii credinței. Din nefericire, nu servesc niciunui scop misionar actual, ci alimentează, din belșug, cu muniție, mărunta tabără atee, ori indiferentă religios.
Drepturile și libertățile civice, dezbaterea pe o temă sau alta din spațiul public sunt lăudabile și necesare, dar dacă nu au vreo implicație religioasă, nu țin de mărturia credinței și de integritatea adevărului de credință, nu trebuie create fronturi religioase acolo unde nu e nevoie și nu e cazul.
Eu nu mi-i închipui pe martirii primelor secole murind pentru neacceptarea documentelor cu cip! Pentru Dumnezeu, ei au murit pentru credința lor în Hristos pe care nu au legat-o absurd și caraghios de chestiuni civice ale epocii respective, adică nu au făcut caz și nici nu și-au dat viața pentru că împăratul a crescut taxele, ori că a limitat libertățile și drepturile civile dintr-o anumită provincie a Imperiului!
Trebuie să fim raționali și să nu ducem credința în derizoriu și nici să dăm prilej de scandal tinerei generații, ori chiar celor necredincioși! Cipul din documentele electronice de identitate nu are nicio încărcătură religioasă. Cum știți bine, de altfel, majoritatea avem carduri bancare cu cip și nu s-a întâmplat nimic rău, a fost în sprijinul sistemului bancar, căci altfel nu le-ar mai fi utilizat!
Prin urmare, actele cu cip, ori cip-urile în general nu au ce căuta în logica aceasta spiritual –istorică privită prin cheie eshatologică și soteriologică, ci este o chestiune pur și simplu ce ține de paradigma statală, socială și politică actuală, fără a fi nevoie să o catalogăm religios, ori moral, căci nu aparține acestor sfere.
Urmând îndemnul Mântuitorului Hristos, trebuie să fim înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii, adică niciodată nu trebuie să fim ignoranți și captivi prostiei, nu ne folosește nici nouă, nici misiunii pastorale contemporane a Bisericii, ci reprezintă o contra mărturie, împiedicându-i pe mulți să devină sau să redevină credincioși.
Să nu uităm că Dumnezeu este Logosul, Rațiunea Supremă în care nu este întuneric sau măcar umbră a întunericului, de aceea prostia și ignoranța nu trebuie să ne aparțină, căci ele reprezintă chiar un păcat, un păcat contra adevărului și realității, contra Bunului Dumnezeu care este Atotștiutor, Atoatecunoscător!
Să fim înțelepți, curajoși și să ne aprofundăm propria învățătură de credință, fără  a obtrucționa rodnicia misiunii pastorale contemporane a Bisericii!

Comentarii

  1. Bine punctat! Pornind de la sintagma Părintelui Ilie Cleopa "de la babe citire" și îndreptându-ne spre cuvântul Mântuitorului "dați deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și Lui Dumnezeu cele ce sunt ale Lui Dumnezeu " ( Matei 22,21) să ne păstrăm cu bună cumpatare în problemele care nu țin de viața Bisericii!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

ÎNAINTE SĂ PORNEȘTI PE CALEA RĂZBUNĂRII, SAPĂ DOUA MORMINTE!

INIMA, RAȚIUNEA ȘI RAȚIUNEA INIMII!

PETRECE-ȚI TIMPUL CU OAMENI CARE TE OBLIGĂ SĂ EVOLUEZI!