DESPRE IUBIRE ȘI COMPROMIS!

Plecând de la ideea că "iubirea nu există decât între egali în minte şi spirit..., altfel, e doar compromis" am ales să scriu câteva rânduri despre iubire.
Literatura ne prezintă, prin secole, cele mai ciudate și diferite povești de iubire, de la ELOIS și ABELARD la ROMEO și JULIETA, ori la poveștile rezistenței antinaziste din temutele lagăre de concentrare, până la evocările cotidiene, nu mai puțin pline de intensitate și mister.
Iubim, ne iubim, țipăm iubirea la toate răspântiile, facem apel la ea de parcă lipsa de iubire din adâncul nostru este direct proporțională cu intensitatea  țipetelor!
Delicată trăsătură a spiritului, fundament al lumii și al vieții, iubirea este marea necesitate a sufletului uman, în absența căreia totul se transformă în infern și într-un tragic eșec.
Izvorâtă din singurul Cel ce este, IUBIREA ESTE NEVOIA STRINGENTĂ SINE QUA NON A EXISTENȚEI NOASTRE, fără de care viața nu are cum să fie viață, iar pacea, armonia și bucuria lipsesc.
Cine nu poate iubi, nu trăiește autentic, cine nu a iubit, nu a cunoscut adevărata bucurie! Dar, dincolo de aceste considerații, IUBIREA, ÎN PRIMUL RÂND SE TRĂIESTE, IAR, APOI SE POVESTEȘTE, INVERS NICIODATĂ!
Experiența ne arată că o iubire intensă, autentică și plenară nu se poate întâmpla decât între oameni egali în minte și spirit, de același nivel de înțelegere și dezvoltare spirituală, restul fiind numai compromis. Desigur, nu vorbesc de filantropie, unde a-ți iubi aproapele chiar și când nu-l simpatizezi e o datorie, iar orice manifestare de iubire e o ocazie a deșertării de sine, de smerenie și de ce nu, chiar de martir, căci renunți la ale tale pentru ale celuilalt!
Mă refer, la iubirea strict între două persoane unde chiar dacă kenoza și martirajul își au locul lor, dacă perspectiva asupra lumii și vieții este diferită, vorbim numai de un simplu și uneori temporar compromis. PENTRU O IUBIRE MARE E NEVOIE DE OAMENI MARI, adică de oameni care și-au înțeles rostul existenței și nu mai caută, cum se spune astăzi, numai adrenalină și interes!
Dar, a vorbi despre iubire , nu ne transformă în mai iubitori, așadar să ne iubim fără rezerve unul pe altul, iar pentru mari iubiri să fim atenți la perspectiva comună, la a privi în aceeași direcție!
ÎN IUBIRE TREBUIE SĂ EVITĂM ORICE COMPROMIS, CĂCI E VORBA DE CEEA CE AVEM MAI DE PREȚ!
Prin urmare, IUBIREA AUTENTICĂ CERE EGALITATE DE SPIRIT, MINTE ȘI PERSPECTIVA!
ÎNTOTDEAUNA, CU GÂNDUL LA DUMNEZEU!