PUTEREA BISERICII NU SE MĂSOARĂ ÎN CIFRE

De-a lungul timpului, provocați de evenimente, ideologii sau speranțe deșarte, unii, uitând că Biserica este o instituție și dumnezeiască, nu doar omenească, au crezut că forța ei spirituală s-a atenuat, ori că, aproape gata, misiunea ei s-a încheiat.
Deși uneori pare o instituție numai omenească, totuși, niciodată nu trebuie uitat că ea este ferment de nemurire, viață dumnezeiască și că este mult mai mult decât ceea ce se vede.
Recent am asistat, mai ales în mediul virtual, la controverse de tot felul legate de așa zisa slabă influență soicală a Bisericii, dar cei care au facut-o, au uitat că puterea Bisericii nu se bazează pe voința oamenilor, ci pe forța de neînvins, de nimic, niciodată, nicicând, a Atotputernicului Dumnezeu. Iar El știe să lucreze în istorie, în așa fel încât ceea ce pare aparent o înfrângere și o umilire a Binelui, a firescului și a Adevărului, să fie numai o strategie dintr-un amplu și profund plan providențial.
Unii aflați temporar pe tronul puterii au impresia că au reușit să măsoare procentual puterea de influență a Bisericii, forța ei socială și puterea ei de schimbare.
Asemeni lui Iulian Apostatul, ori lui Enver Hodja se înșeală profund. A încercat ceva Stalin să intuiască, dar tot apreciind materialist lucrurile, iar când i se spunea de Biserică, adesea întreba: câte divizii? A prins ceva, dar nu totul. Divizii? Nici gând! Legiuni de îngeri? Toate, multe și discrete, dar invincibile. Credincioși? În aparență puțini, dar mulți și hotărâți când Domnul dorește.
Infatuarea de a crede că ai înțeles ceva din puterea Bisericii cu nerăbdare te duce la pierzare. Iar, după vot, adesea devii mic desi te voiai mare. Arunci cu piatra în Biserică, crezând că dai în puterea ce a fost odată în opoziție și nu știi că lovești pe Domnul cel tare în războaie, al puterilor cerești și nu în acela pe care-l blamai, dorindu-i locul și mai ales bogăția, faima și puterea!
Politica e un bâlci al deșertăciunilor pentru cel ce se leapădă de credință și vede-n Biserică o prea lumească instituție, dar poate fi un amfiteatru al minunilor cerești și o anticameră a cerului, pentru cel umil și credincios.
Aparent, cei cu adevărat credincioși sunt puțini, dar se uită că cei puțini schimbă lumea, așa cum ne arată istoria. Nu numărul contează, ci calitatea, nu aparenta forță numerică, ci puterea spirituală. Pe magistralele istoriei merg doar cei ce și-au înțeles propriul rost în viață și se lasă îndrumați de Duhul Cel de viață dătător, pe când cei ce se mulțumesc cu puțin, sunt mânați de duhuri multe și mai ales negre, pe străduțe marginale, ce nu duc nicăieri, decât poate la propria pierzanie.
Puterea Bisericii nu este din lume, ea vine de dincolo, din afara istoriei și a timpului, din Împărăția cea veșnică, de aceea, este și de neînfrânt. Nu întâmplător chiar Mântuitorul Hristos a spus  că nici porțile iadului nu vor putea atinge, ea triumfând mereu contra oricărui rău, nedreptate, neajuns sau opoziție.
Pentru multe secole, Biserica a întronizat împărați, regi și principi și o va mai face până la sfârșitul lumii. Puterea Bisericii nu este forța brută a statului, nu are de a face cu evidența unei instituții de forță, ci este vorba de o putere inexpugnabilă, dar discretă, delicată, de neînvins, având aparența fragilității.
Noi, românii, știm că în istoria noastră Biserica a știut să fie mamă, îndrumătoare și scut în fața tuturor vicisitudinilor istoriei. A fost, este și va fi!
Nu în sondaje, cifre, măsurători și alte asemenea instumente matematico-sociologice se estimează forța, puterea și influența Bisericii asupra lumii. Cine crede astfel, nu cunoaște nici istorie, nici spiritualitate și nici nu e în stare să citească semnele timpurilor, fiind o biată trestie bătută de vântul ignoranței.
Acum două milenii, Biserica a reușit să cucerească fără arme lumea, să o transforme, să o purifice de agresivitatea, brutalitatea, obtuzitatea și materialitatea antică. De două mii de ani, cu o forță de neînvins continuă să lucreze la transformarea acestei lumi. Întru bine, dreptate, frumos, iubire și adevăr! Și va reuși!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ÎNAINTE SĂ PORNEȘTI PE CALEA RĂZBUNĂRII, SAPĂ DOUA MORMINTE!

INIMA, RAȚIUNEA ȘI RAȚIUNEA INIMII!

PETRECE-ȚI TIMPUL CU OAMENI CARE TE OBLIGĂ SĂ EVOLUEZI!