Cine nu are dușmani...n-a făcut nimic în viață!

Se spune că cine nu are dușmani nu a făcut nimic în viață, nu a interesat pe nimeni și nu și-a legat existența de nimic important! Și se pare că realitatea cotidiană validează acest adevăr, cu vârf și îndesat, și mulți știu bine despre ce vorbesc.
Sunt destui în urbea noastră, veche și frumoasă, dar nu numai, unii chiar politicieni fără curaj și fără demnitate care finanțează tot felul de fițuici sau pagini de Facebook anonime, cu ifose de justițiari, de zici c-au fost ofițeri care au învățat cu Cattani, ori au învățat jurnalism de la Iozefini!
Cu tupeu și obrăznicie creează subiecte aruncând cu noroi în unul sau altul, căci se cred în rândul clasicilor în viață într-ale ''jurnalismului''. Cu apucături de Gogu și Patraulea, acești strâmbi ai zilelor noastre se vor urmași ai lui Pamfil Șeicaru, pe principiul șantajul și etajul! Le înțeleg diversele lipsuri sau frustrări, căci sunt rezolvabile, nu cu scrisul din topor, ci cu Frankl, Freud sau Adler, găsibili prin diferitele noastre cabinete de specialitate!

Mărețul detractor, îmbătat de un posibil iluzoriu succes, are memorie scurtă, probleme cu cititul, sau copiatul de pe altă pagină obscură de Facebook. Din păcate, toate făcute la comanda unor așa ziși politicieni.

Apoi, de ce pe acea pagină de Facebook sunt atacați numai unii? De ce alții nu apar deloc? Chiar ne cred proști pe toți? URMEAZĂ! Iar, logica elementară le cere să se hotărască, ori sunt un oarecare, ori mă știu toți!? E păcat în trei vorbe să aibă așa mare contradicție!

Cât privește vorbele ce umblă, le las să umble, că asta-i treaba lor să umple și să încânte urechile celor ce nu au altă treabă decât să caște gura la tot ce fac!

În legătură cu ''tăcerea cu capul plecat'' și lăcomia ce-i face să constate așa trist, duios și tragic, faptul că li se ia pământul, toate mă duc cu gândul la incapacitatea majoră de înțelegere pe care o au, căci nu mi s-a dat mie ci unei instituții care este mereu în sprijinul comunității. Ați uitat că pe 1 februarie scriați asta! Ce credibilitate mai aveți? Când era corect? Atunci sau acum?
Timpul mai are răbdare, chiar și cu ticăloșii.

Cât privește întrebarea lor: până unde? Răspund ferm: până la capăt!

Nu-i lămurește, dar nici nu-i liniștește!

Luați-o ca atare!