Orbi și muți în fața răului, dar biruitori prin Cel ce a biruit lumea!

Puterea speranței, bucuria iubirii și tăria încrederii sunt daruri pe care întâlnirea cu Dumnezeu le naște în sufletele noastre, de fiecare dată.
Așa cum El a vindecat pe cei doi orbi și a eliberat de duhul cel rău pe omul mut, la fel și pe noi ne eliberează de toate neputințele noastre, numai să credem.
Dominată de ignoranță, interes, mândrie, ură, violență și multe alte nenumărate păcate, epoca noastră poate fi luminată și vindecată numai prin efortul personal al fiecăruia dintre noi de a fi altfel decât sunt cei afectați de întuneric și rău.
Adică, de a fi oameni autentici, angajați întru bine și frumos în viața noastră, de a acționa atunci când trebuie și de a nu închide niciodată poarta generozității, a iubirii, a bunătății și a dărniciei!
În jurul nostru sunt mulți orbi și muți care nu văd și nu spun ceea ce e frumos, mulțumindu-se cu roadele infamului câștig de moment, ori care ezită a fi oameni în adevăratul sens al cuvântului vieții.
Ei sunt cei ce netezesc calea întunericului și a dezastrului, lăsând liber răului în lumea noastră.
Când nimic nu pare a ne mai putea ajuta, când speranța pare a fi stinsă, El, Domnul Cel puternic întru tărie, în splendoarea puterii Sale, intervine și, când o face, spulberă răul, nedreptatea și suferința.
Un vânt a trecut prin ea și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște rostul ei!  Acel vânt al Duhului, pornit de la Rusalii trece prin cimitirul acestei lumi, răpind pe fiii Învierii și făcându-i semințe de viață veșnică!
Să fim dintre aceia prin care binele, frumosul, adevărul, dreptatea și iubirea intră și rodesc în lume!