PRIETENIA - MAI TARE DECÂT MOARTEA

Sâmbăta lui Lazăr este un moment de celebrare, nu doar a celor plecați dincolo, dar și a prieteniei, deoarece Mântuitorul Hristos învie din morți pe prietenul său Lazăr, fratele Martei și al Mariei.
Pornind de aici, trebuie să ne gândim că adevărata prietenie, dincolo de interese, obligații sau obiceiuri, trebuie să fie o relație care te scoate din moarte, care te fură din orice stricăciune și care-ți dăruiește profunzime vieții.
Dacă am cerne prin sita profunzimii toate prieteniile noastre, oare câte din ele ar rezista? În fața unor alegeri esențiale, oare câți dintre prietenii noștri ne înțeleg, ne susțin și ne urmează?
Viața este și un șir lung de încercări, iar prietenia, după Învierea lui Lazăr din morți, are ca limită nemurirea! În viață și în moarte, adevăratele prietenii sunt nestemate ale existenței ce strălucesc lumina de dincolo, cu căldura iubirii sincere pornite din inimă și rezistă cu tărie oricăror încercări.
Prietenia lui Dumnezeu este, dovedit, cea mai mare, cea mai importantă și singura care nu dezamăgește!
Să celebrăm deci astăzi, pe lângă ceea ce ne leagă de cei plecați dincolo și prietenia, ca rezistență în fața morții, tăcute și inutile, a banalului cotidian!