Domnule politician lasă ura! Iubește ceea ce ai urât și nu urî ceea ce ai iubit!
Adesea, cursul vieții noastre ne ia pe nepregătite și
ajungem la paradoxala concluzie: să iubim ceea ce am urât și să urâm ceea ce am
iubit! Pare ilogic, dar nu este așa! Când iubim o persoană, o idee, o
ideologie, chiar un parcurs politic, cuprinși de admirație și de încântare, acceptăm toate ce ne vin de la ceea, cel sau cea pe care o /îl iubim,
chiar dacă poate nu am fi în totalitate de acord, în condiții normale. Dar, iubirea are rațiunile ei, rațiuni diferite de principiile rațiunii, pe care
rațiunea însăși nu le poate înțelege.
Fără să fac vreo asemănare cu vreun caz anume, fără să intrăm
în amănuntele istoriei vreunui cunoscut, mă gândesc la cei îndrăgostiți, cum se
zice până peste cap, de câte un partid politic, pornind de la premiza că este
vorba despre dragoste și nu altceva!
Istoria, această
veritabilă magistra vitae, ne descoperă uneori și alte fețe ale unor chipuri
larg cunoscute. Tensiuni acumulate ori altceva de la alții luate fac să
dispară peste noapte vraja iubirii și se trezesc câte unii în fața acestei
realități, că nu mai iubesc ceea ce iubeau, ci urăsc și, brusc, acum, iubesc ceea
ce urau. Poate pentru unii comic, pentru alții jalnic, dar, în orice caz, paradoxal, ciudat, ce poate să se aleagă și de iubire, uneori!
Cu ochii la procente, cu mâna-n buzunar
și ochiul la ce are vecinul, unii se gândesc la vorba aia, iubirea lui e mai
atrăgătoare. Și câte unii ce inimă mare au, iubesc de nu mai pot, până ajung
să urască. Și nu mai știi ce a fost mai întâi la ei, ura sau iubirea, de fostul
sau actualul, partid, că la persoane e ceva mai greu!
Dar, iubirea e iubire, ce să-i faci!? Și ura, chiar! Și așa
constatăm că admirația pentru Caragiale nu are cum să piară, nu la noi în țară,
nu în zilele noastre!
Seduși de măreția iubirii, mergem pe drumul ales, împărtășim neliniști, provocări, facem sacrificii, ne pierdem în spatele a ceea ce iubim, uneori la un pas de a nu a mai fi, dar ce contează, iubim și acest lucru este măreț!
Așadar, nu uita, domnule politician, că nimic nu se compară cu cel ce iubește, căci totul are altă logică, altă optică, o perspectivă cu totul diferită de cea a celui care e mânat de ură și dorință de răzbunare!
Rămân, ÎNTOTDEAUNA, CU GÂNDUL LA DUMNEZEU!
Comentarii
Trimiteți un comentariu